Nu iti lasa hainele acolo! Nu manca pufuleti inainte de masa! Nu il mai bate pe fratele tau! Nu mai lovi, tipa, striga, sari! Ati remarcat vreodata de cate ori folosim „nu”-ul intr-o zi? Si nu doar in comunicarea cu copiii nostri. Ci si in cea dintre noi, adultii. M-am trezit astazi spunand cinci propozitii clasice la intrarea in casa, din care doar doua erau afirmative. M-am speriat si m-am hotarat sa fac un experiment cu Ilinca si Andi: ziua in care nu spunem „nu”! 🙂
Nu sunt genul de mama aplecata spre psihologie, citesc doar „in cantitati” normale literatura dedicata fenomenului si nu sunt vreo autoritate in domeniul „parenting”. Presupun ca exista o explicatie psihologica despre fenomenul negativismului si impactul pe care il are asupra copiilor dar nu acea explicatie ma intereseaza. Ma intereseaza mai mult daca si in ce fel iti schimba discursul si relatia cu cei mici, renuntarea la cuvantul „nu”! Si ca sa aflu, am incercat-o pentru o zi. Citește restul acestei intrări →